REPOZYTORIUM UNIWERSYTETU
W BIAŁYMSTOKU
UwB

Proszę używać tego identyfikatora do cytowań lub wstaw link do tej pozycji: http://hdl.handle.net/11320/4989
Tytuł: Między Rumunią a Polską - Józefina Dusza z Rosenkranzów (pseud. Dusza Czara-Stec)
Inne tytuły: Între România și Polonia - Józefina Dusza din Rosenkranz (pseud. Dusza Czara-Stec)
Autorzy: Samsel, Agata
Słowa kluczowe: Józefina Dusza z Rosenkranzów
literaturoznawstwo
historia
Data wydania: 2016
Data dodania: 16-sty-2017
Wydawca: Związek Polaków w Rumunii
Źródło: Historyczne i kulturowe aspekty relacji polsko-rumuńskich/Aspectele istorice și culturale ale relațiilor polono-române, red. Karina Stempel-Gancarczyk, Elżbieta Wieruszewska-Calistru, 2016 Suceava, s. 351–364
Abstrakt: Józefina Dusza din Rosenkranz (pseud. Dusza Czara-Stec) este un personaj exceptional, deși nu este apreciat cum ar merita. Amintirea meritelor ei în activitatea de apropiere a culturilor române și polone este foarte justificatâ. Informatiile legate de Dusza Czara sunt incomplete și imprăștiate. Pe paginile poloneze de internet, e greu să găsești informații despre poeta și traducătoarea româna, în ciuda faptului că mai multe decenii le-a petrecut în țara așezata pe malurile fluviului Vistula, popularizând poezia polonă în România, prin traducerea poeziilor și pieselor de teatru, precum și prin traducerea antologiei „Poezia poloneză contemporană" („Antologia poezji polskiej") publicată în 1935. În ciuda faptului că o importantă parte din viața sa a fost legată de literatura și cultura polonă, la scurt timp după moartea ei, a apărut doar un simplu articol al autorului Jacek Früchling dedicat traducătoarei (în „Życie Literackie" din 1967). Mici mențiuni pe tema Duszei Czara apar în amintirile prietenilor - Mariei Pawlikowska-Jasnorzewska și ale lui Julian Tuwim. Mențiunea laconică despre Józefina a apărut într-un interviu, publicat în 2013 în „Wysokie Obcasy'', cu Wanda Chotomska, partenera de viață pentru mult timp a soțului ei Eugeniusz Stec. În zadar cauți informacauții despre Czara Dusza pe paginile străine de internet. Pe unul dintre portalurile românești apare o simplă mențiune despre Józefina în articolul legat de colaborarea polono-română în domeniul literaturii. În principiu o urmă concretă despre traducătoarea și poeta română pe internet sunt listele CU publicațiile ei în cataloagele on-line ale bibliotecilor românești, germane și polone. În manuscrisele Bibliotecii Jagiellone se află doar scrisoarea Duszei către Jan Wiktor din 1939, însa Colecția Specială a Bibliotecii Naționale este în posesia corespondenței proprii a Józefinei, a documentelor personale, a materialelor legate de activitatea sa precum și a poeziilor, dramelor și traducerilor. În schimb, în arhivele Universitații Jagiellone lipsește numele Józefinei de pe listele studentilor din perioada interbelică - ceea ce nu dovedește că nu a studiat în această perioadă, deoarece o importantă parte a acestor documente a dispărut. Arhiva Universității Jagiellone nu dispune nici de documente din viața socială (afișe, anunțuri, rapoarte) care ar fi atestări ale conferințelor și prelegerilor ținute după război la Universitatea Jagiellonă de Dusza Czara, CU scopul promovării culturii române în Polonia, despre care a amintit J. Früchling în articolul său. De asemenea, în arhivele Radioului din Cracovia nu s-au păstrat înregistrările care să dovedească colaborarea Józefinei cu postul de radio, în ciuda faptului că aceasta a avut loc cu siguranță, din moment ce J. Früchling amintește despre acest lucru în articolul său din 1967. Józefina Dusza a sosit în Cracovia în perioada interbelică, iar cetatea veche a fermecat-o atât de mult incât a rămas aici în anii următori. A inceput studiile germanice la Universitatea Jagiellonă. Fascinația pentru cultura polonă, literatură și artă a făcut ca în scurt timp să se alăture vieții artistice boeme din Cracovia legând așa cum s-a arătat mai târziu numeroase prietenii. După terminarea studiilor și stăpanirii foarte bine a limbii polone, s-a intors in România. Totuși nu a rupt legăturile cu Polonia, vizitând-o adesea. În această perioada în presa românească a publicat texte legate de literatura polonă, artă și cultură. În periodicele poloneze a publicat articole apropiind și popularizând cultura românâ. În același timp s-a ocupat de traducerea poeziei și dramei polone în limba românâ, iar pe piața editorială au apărut traducerile creațiilor românești. Legăturile cu Polonia le-a fixat prin căsătoria CU Eugeniusz Stec - pictor, scriitor, poet de care a fost legată nu doar sentimental, ci și prin muncă. Făceau frecvent traduceri împreună, și în afară de aceasta, soțul ei a fost autorul ilustrațiilor acelor publicații. Izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial a prins-o pe familia Stec in București, iar casa lor a devenit o adevărată oază pentru refugiații polonezi din mediile artistice și literare, despre care în amintiri scriu Maria Pawlikowska-Jasnorzewska, Magdalena Samozwaniec și Julian Tuwim. În anul 1950 familia Stec se stabilește permanent în Varșovia, iar Józefina s-a dedicat până la moarte operei vieții sale, adică apropierii reciproce a culturii ambelor țări pe care le-a iubit - România și Polonia.
Afiliacja: Uniwersytet w Białymstoku. Wydział Pedagogiki i Psychologii
URI: http://hdl.handle.net/11320/4989
ISBN: 978-973-0-22316-3
Typ Dokumentu: Book chapter
Występuje w kolekcji(ach):Książki / Rozdziały (Bib)
Książki/Rozdziały (WNoE)

Pliki w tej pozycji:
Plik Opis RozmiarFormat 
A_Samsel_Miedzy_Rumunia_a_Polska_Jozefina_Dusza_z_Rosenkranzow.pdf345,08 kBAdobe PDFOtwórz
Pokaż pełny widok rekordu Zobacz statystyki


Pozycje w RUB są chronione prawem autorskim, z zastrzeżeniem wszelkich praw, chyba że zaznaczono inaczej.